Viaţa – un zid cimentat cu vorbe sau fapte?

Natura lucrurilor este aceea de a FI şi mai puţin de a vorbi!

Dar noi, oamenii, suntem fiinţe vulnerabile. Avem frici, judecăţi, limite, EGO crescut în exces care ne împiedică să FIM. Dar ne susţin să vorbim mai degrabă. Uneori nu le conştientizăm, alteori judecăm, arătând spre cei din jur ceea ce noi nu putem.

De-a lungul timpului am descoperit că vorbitul derivat din A FI este multa mai curpinzător şi mai încărcat. Este mult mai profund şi mai aducător de linişte.

Cum o relaţie poate fi superficială sau profundă aşa şi noi putem tinde spre o viaţă superficială sau profundă. Derivată din ceea ce arătăm şi mai puţin prin ceea ce vorbim.

Un zid construit din vorbe se poate spulbera la o adiere mai intensă a vântului. A vântului VIEŢII. Un zid construit din fapte are rădăcini profunde, are la bază valori, muncă şi este ridicat cu energia vieţii. Energia care ne duce mai departe.

Toate evenimentele din jurul nostru din ultimele săptămâni au avut implicaţii deosebit de profunde. La mai multe niveluri. Fiecare a perceput ceea ce a fost pregătit să perceapă şi să înţeleagă.

O direcţie a fost aceea ca poate avem nevoie mai mult să FIM şi mai puţin să vorbim. Mai mult să demonstrăm valoarea şi utilitatea noastră şi mai puţin să o discutăm.

Să FIM şi apoi să le acordăm celor din jur capacitatea de a ne alege sau nu.

În natura noastră vulnerabilă avem tendinţa de a vorbi mult. Despre noi, despre ceea ce am citit, văzut, înţeles. Despre lumea din jur şi rolul nostru în această interdependenţă a materiilor.

Despre ceea ce am fost, suntem sau am putea fi. Despre lumea ideilor, gândurilor şi a imaginaţiei.

Îmi acord în primul rând credit şi îmi cresc iubirea şi stima de sine când aleg să FIU.

Ridic ochii spre cer şi sunt recunoscătoare pentru viaţă în urma a ceea ce am simţit, FIIND.

Mă bucur de relaţiile şi oamenii din jurul meu mai mult când înţeleg că, mulţumită lor pot FI mai mult.

Avem puteri nebănuite care se trezesc la viaţă în momentul în care alegem să FIM şi mai puţin să vorbim!

Numai bine,

Raluca

Experiment – redescoperirea conexiunii umane prin contactul vizual

 

Blog 1Experimentează experienţa experienţei! … Aşa am hotărât să organizez în Constanţa, pe 23 octombrie 2015 proiectul Cel Mai Mare Experiment Mondial de Contact Vizual.

Acesta face parte dintr-un manifest care se desfăşoară la nivel mondial, iniţiat de Peter Sharp şi The Liberators Movement.

Mesajul este simplu: Unde a dispărut conexiunea umană? Timp de 1 minut lasă-te privit şi priveşte. Şi vei afla…

Am văzut pe Facebook evenimentul care se organizează în Bucureşti şi mi-am spus: Eu nu pot ajunge acolo… Hai mai bine să-l organizez aici. Observ tot mai des cum oamenii sunt dornici să redescopere conexiunea suflet-suflet.

Când priveşti o persoană în ochi îţi asumi vulnerabilitatea. Iar vulnerabilitatea este esenţa umană. Să ai curajul de a privi pe cineva în ochi este dovada supremă că laşi în urmă frica, insecurităţile şi ai curajul să te expui.

Provocarea supremă este aceea de a învăţa să priveşti şi să te laşi privit.

Am fost o persoană care nu putea privi în ochi şi refuza să fie privită . Timiditatea excesivă, frici, insecuritate, teama de a fi vulnerabilă în faţa cuiva… toate făceau echipă bună.

Am hotărât să exersez contactul vizual în metroul din Bucureşti. Mi-am spus ca acolo este locul ideal pentru a începe să privesc oamenii în ochi şi să mă las privită.

Nu mi-a fost uşor… Îmi transpirau palmele, îmi venea să fug, anxietatea se juca cu mine. Dar n-am renunţat… Şi bine am făcut. A fost primul pas pentru a-mi construi încrederea în mine, a avea curajul să învăţ să fiu vulnerabilă, să mă bucur că sunt OM.

Proiectul Cel Mai Mare Experiment de Contact Vizual este mai mult decât atât – este alegerea conştientă de a trece dincolo de ecranele calculatoarelor, tabletelor şi telefoanelor. Dorinţa de a depăşi iluzia de conexiune care există în mediul virtual. Dorinţa de a face un pas înainte şi a ieşi din zona de confort în ceea ce priveşte timiditatea şi fricile. Dorinţa de socializare – una din nevoile de bază ale fiinţei umane.

Raluca

 

Astăzi sunt… Întreabă-te DE CE de Simon Sinek

 

De ce

Preţ: 37 lei

Încep un parteneriat de business sau pur şi simplu un proiect cu întrebarea… DE CE?

Mă poţi întreba… de ce? 🙂

Ei bine, pentru că această întrebare accesează valorile importante pentru mine şi îmi oferă o claritate în viziune. Este o întrebare care îmi construieşte motivaţia de a iniţia ceva, orice, indiferent de aspectul vieţii.

Este veriga lipsă între idee şi acţiune.

Iată o poveste prezentată de Simon Sinek în cartea sa “Întreabă-te DE CE”.

În 1900, Samuel Pierpont Langley a luat o decizie: va fi primul om din istorie care va pilota un avion. De-a lungul timpului, această persoană a deţinut pozitii-cheie şi titluri respectabile printre care şi profesor de matematica al Universităţii Harvard. Avea prieteni influenţi, lideri ai scenei politice şi economice – de exemplu Andrew Carnegie sau Alexander Graham Bell.
Lui Langley i se oferise 50.000 $ pentru a dezvolta proiectul, o suma colosală la vremea respectivă.
Acesta a reuşit să adune minţi sclipitoare, să formeze o echipă de talente cu ajutorul căreia urma să-şi îndeplinească visul. Echipa sa avea la dispoziţie materiale de calitate excepţională iar Langley era însoţit pretutindeni de presă.
Oamenii aşteptau nerăbdători să citească despre cum a reuşit să-şi îndeplinească obiectivul: acela de a fi primul om din istorie care va pilota un avion. Echipa şi resursele ample la care avea acces îi garantau succesul total.
Sau poate nu…
La câţiva mii de kilometri îndepărtare, Wilbur si Orville Wright lucrau la maşina lor zburătoare. Pasiunea lor pentru zbor era atât de intensă încât s-a transmis şi altor persoane din oraşul acestora Dayton, Ohio. Astfel s-a format un grup de oameni care s-au arătat interesaţi să îi ajute în cadrul proiectului. Toţi erau inspirati de entuziasmul şi dedicarea celor doi fraţi.
Este de menţionat faptul că aceştia nu aveau nicio finanţare pentru proiect. Lipseau fondurile guvernamentale şi reţeaua de prieteni influenţi. Nicio persoană din echipă nu era absolvent al unei facultăţi de profil sau cel puţin al liceului. Nici măcar Wilbur sau Orville.
Întreaga echipă s-a mobilizat şi a început lucrul într-un magazin de biciclete. Toţi cei implicaţi împărtăşeau aceeaşi viziune. În data de 17 decembrie 1903, câţiva oameni au fost martorii primului zbor din istorie.
Cum au reuşit fraţii Wright să învingă o echipă talentată, care avea acces la resurse superioare şi la o promovare intensă?
Nu a fost vorba de noroc. Atât fraţii Wright cât şi Langley erau extrem de motivaţi, aveau o etică a muncii şi gândire ştiinţifică. Aceştia doreau îndeplinirea aceluiaşi scop dar numai fraţii Wright au reuşit să-i inspire pe cei din jurul lor şi să formeze o echipă, dezvoltând tehnologia care urma să schimbe lumea. Fraţii Wright au început cu întrebarea “De ce?”.

Puterea unei întrebări

Mi-am petrecut şapte ani învăţând teorii, am finalizat două facultăţi dar nu am avut inspiraţia să mă întreb: “De ce fac acum ceea ce fac?”.

Întrebarea “De ce?” te ajută să înţelegi semnificaţia deciziilor tale (înţelesul emoţional, cel care rezonează cu sinele tău).

De prea multe ori ne implicăm în activităţi care nu au niciun sens şi ne golesc rezervorul de energie.

Sau pur şi simplu evităm să ne punem întrebări de frica unor răspunsuri potenţiale care ne-ar îndemna la acţiune. De ce? Pentru că ar reprezenta o responsabilitate în plus. Şi nu ne dorim asta, vrem starea de confort.

Răspunsul la această întrebare implică accesarea emoţiilor iar acestea pot fi uneori copleşitoare. Pe de altă parte, emoţiile au o influenţă importantă în viaţa noastră. Dar preferăm să le ascundem uneori în umbra deciziilor raţionale.

În momentul în care am descoperit acest lucru am avut parte de un mare “Ahaaa!”. Niciodată nu mi-am adresat vreo întrebare la nivel intern înainte să acţionez şi, de cele mai multe ori, nu ştiam încotro mă îndrept şi de ce îmi lipseşte motivaţia. De ce am ales facultatea aceasta? De ce am ales acest serviciu? Si lista cu “de ce-uri” este extrem de lungă.

Răspunzând la această întrebare vei reuşi să construieşti un crez care te va motiva să acţionezi.

În cartea “Întreabă-te DE CE” Simon Sinek ne propune un nou model de leadership. Acesta se aplică în afaceri dar poate fi adaptat astfel încât să poată fi însuşit de fiecare femeie care vrea să obţină rezultate, indiferent de domeniul vizat: relaţii, un corp armonios, afaceri etc.

Propune-ţi să înlocuieşti “Aşa trebuie” cu “De ce?”.

Foloseşte această întrebare până descoperi semnificaţiile de bază.

Iată un exemplu personal:

– Aşvrea să identific o activitate care să mă stimuleze.

– De ce?

– Pentru că serviciul nu-mi aduce satisfacţie.

– De ce?

– Simt ca nu sunt în direcţia bună. Nu îmi place activitatea de acolo.

– De ce nu îţi place?

– Pentru că sunt o persoană creativă iar acel serviciu presupune respectarea unor reguli, norme standard care îmi îngrădesc creativitatea.

– De ce nu reuşeşti să identifici o altă activitate care îţi face plăcere?

– Pentru că îmi este frică.

– De ce îţi este frică?

– Îmi este frică de eşec.

Am pornit de la ideea ca viaţa mea nu are nicio directie şi am ajuns la afirmaţia: “îmi este frică de eşec” iar aceasta frică mă imobilizează.

Am descoperit ca este esenţial să fiu un lider mai întâi pentru mine. Să am control asupra vieţii, să mă cunosc, să îmi urmez direcţia şi să acţionez în funcţie de principiile şi valorile mele.

Folosesc această întrebare când:

  • adopt un nou obicei
  • relaţionez cu cei din jur
  • scriu un articol
  • trec prin experienţe care îmi provoacă zona de confort
  • am tendinţa de a amâna activităţile

Nu poţi transmite ‘De ce?-ul tău celorlalţi dacă tu nu îl foloseşti ca inspiraţie pentru tine.

Pasiunea pentru un anumit lucru inspiră entuziasm, dedicaţie şi orice vei iniţia acordă-ţi un timp şi răspunde sincer la această întrebare.

Povestea celor doi fraţi Wright ne demonstrează acest lucru. Cel mai important element înainte de a întreprinde ceva : stabileşte “De ce?” vrei să îndeplineşti acel lucru.

 

Numai bine,

Raluca

Cum învăţ lecţii despre mine – Omul-Bine şi Omul-Rău

 

Busola Omu-Rau si Omul-Bine

Privesc în oglindă şi acum ştiu că SUNT… Celebrez tot ceea ce ERAM, am metamorfozat, am sculptat… Însă vulnerabilitatea apare din când în când… Şi este normal să fie aşa…

Astăzi vreau să-ţi vorbesc despre oameni.

Există două tipuri de oameni:

1. Cel care te inspiră să devii mai bună, te motivează, are încredere în tine, îţi observă potenţialul, te hrăneşte cu energie pozitivă – Omul-Bine.

2. Pe de altă parte este cel care te ajută să te construieşti ca femeie, să-ţi observi fisurile sufletului şi îţi oglindeşte acele părţi pe care nu le accepţi uşor. Comportamentele pe care le vei realiza cu el sau în preajma lui îţi vor scădea stima şi respectul de sine. Ies la iveală fricile, insecurităţile, traumele emoţionale – Omul-Rău.

Am înţeles că în mine există Omul-Bine şi Omul-Rău. Prefer să accept Omul-Rău dar să acord toată puterea de manifestare Omului-Bine.

Înainte primeam toţi oamenii în viaţa mea. Şi acum primesc toţi oamenii… până la un punct. Până în momentul în care înţeleg ce devin în urma relaţionării cu ei: mai bună sau mai rea. Mă ajută să mă vindec sau repet aceleaşi scenarii în care durerea şi trauma sunt actorii principali?

Îi cer vieţii să-mi ofere oameni care să mă inspire. Care îmi vorbesc prin zâmbetul, sclipirea din privire şi energia pozitivă.

Zâmbetul este una din soluţiile frământărilor mele. De cele mai multe ori Omul-Bine nu face nimic. Este acolo, lângă mine, cu rezervorul plin de energie. Simt acest lucru, mă linişteşte şi găsesc singură, în lumea interioară rezolvarea dilemelor lumii materiale şi spirituale.

Am nevoie de experienţele cu Omul-Rău pentru autocunoaştere. Pentru a întoarce oglinda spre mine.

Omul-Bine are capacitatea de a manifesta bunătate.

Omul-Rău îmi provoacă suferinţă. Îmi îndrumă paşii spre evoluţie. Are rol cathartic.

Agresivitatea, în toate formele ei, comportamentele extreme, dezechilibrul se traduc toate prin suferinţă şi traume emoţionale.

Îi întâmpin pe toţi cei care apar în viaţa mea cu un zâmbet şi o îmbrăţisare. Dar eu decid cine va rămâne. Trezeşte în mine Omul-Bine sau Omul-Rău?

Am învăţat în timp să mă împrietenesc cu mine. Să fiu atentă la ceea ce devin prin interacţiunea cu ceilalţi. Mai bună sau mai rea? Îmi construiesc Iadul sau Raiul?

Numai bine,

Raluca

 

 

 

Astăzi sunt… Arta Simplităţii de Dominique Loreau

Aceasta este prima recenzie din categoria Cărţi pentru femei creative ce inspiră schimbări pozitive.

Arta Simplităţii de Dominique Loreau – Manualul pentru femei cu vârste cuprinse în intervalul 18 – 90 de ani!

Poza blog 2

 

“De ziua mea, oferiţi-mi, vă rog, un singur, suplu şi frumos pahar pentru şampanie – Baccarat sau Lalique. Nu vreau nici să am lucruri multe, nici să răspund de ele. Nu vreau decât să am tot ce-mi trebuie, atunci când îmi trebuie ceva… Nu, nu vreau obiecte, vreau doar momente”.  – Actriţă americană

Pentru mine cărţile sunt asemeni oamenilor. Apar când ai nevoie. Te găseşte sau o găseşti când sufletul îşi doreşte asta. La momentul potrivit, nici mai devreme, nici mai târziu.

Niciodată nu vei citi ceva la întâmplare. Întotdeauna va fi vorba de o anume Carte de care ai nevoie pentru a descoperi inspiraţia, informaţia sau o piesă care lipseşte din puzzle-ul gândurilor care te va ajuta să exclami: A-haa!

Arta Simplităţii de Dominique Loreau am descoperi-o când căutam drumul… simplităţii. Când am înţeles că datoria mea de om este să simplific ceea ce ego-ul a complicat. Să trăiesc viaţa cât mai simplu şi natural. Întreaga viaţă este de fapt alcătuită din provocări cu noi însene pentru a ajunge la simplitatea fiinţei noastre. Simplitatea conţine armonie, echilibru, pozitivitate.

Dominique Loreau, scriitoare de origine franceză ne propune o nouă artă … Arta Simplităţii. A descoperit Japonia, stilul de viată zen şi a îmbrăţisat principiile acestei filozofii. Echilibrul care se reflectă atât în lumea interioară cât şi în locuinţa şi stilul de viaţă al japonezilor.

Aceasta desenează harta ce conduce către acceptarea de sine pornind cu explorarea lumii materiale din jur, a casei, ajungând până la nivelurile profunde ale fiinţei şi spiritualitate. Fiecare capitol militează pentru… simplificarea vieţii. Cu siguranţă mi-a alimentat impulsul de a începe să fac ordine în casă şi în interior. Primele capitole ale cărţii ne învaţă o lecţie importantă – aceea de a ne debarasa de toate obiectele cărora le-am investit valoare emoţională. Ne putem bucura de armonie numai în momentul în care eliminăm surplusul fie că este vorba de obiecte, gânduri negative, ataşamente toxice etc.

Următorul pas este descoperirea Stilului. În vestimentaţie, casă, societate.

O lectură motivaţională care te va inspira să reflectezi la viaţă precum şi la principiile care stau la baza alegerilor în ceea ce priveşte Corpul şi Mintea.

Autoarea pune accent pe simplificarea vieţii şi conectarea cu Sinele Superior, prin intermediul meditaţiei, a unui plan de viaţă sănătos şi implementării ritualurilor potrivite. Cu siguranţă ne putem bucura de viaţă mai mult atunci când alegem principiile minimalismului în favoarea materialismului.

Mesajul este transmis într-un limbaj simplu, accesibil iar meritul autoarei este acela că a reuşit să construiască un ghid util fiecărei femei care doreşte să se bucure de ritmul unei vieţi simple, descoperind armonia şi echilibrul la nivelul Minţii, Sufletului şi Corpului.

Cartea face parte din colecţia Savoir-Vivre a editurii Baroque Books & Arts.

Este un cadou minunat pentru orice femeie!

PS. Cartea poate fi însoţită de un bileţel scris de mână sau o poezie.

Numai bine,

Raluca

Preţ: 35 lei

 

 

 

 

 

 

Librărie dedicată femeii creative ce inspiră schimbări pozitive

 

Logo Blog 16.09.2015

Proiectul “Cărţi pentru femei creative” reprezintă:

Librăria femeii care crede în schimbările pozitive pe care le poate iniţia atât în raport cu sine însăşi cât şi cele cu impact la nivel de comunitate, respectiv societate. Acest proiect a apărut în momentul în care am înţeles că am nevoie de cărţi pentru a pătrunde dincolo de stratul superficial al vieţii, pentru a mă cunoaşte mai bine, pentru a deveni o prietenă, fiică, iubită mai bună, pentru a înţelege mai bine principiile din business şi lumea antreprenorială, pentru a deveni o variantă mai bună a mea.

Voi recomanda acele cărţi care m-au ajutat într-un fel sau altul şi voi prezenta pe scurt cele mai relevante lecţii.

Educaţia prin intermediul cărţilor şi aplicarea acestora în experienţa de zi cu zi este singura formă de învăţământ la care sunt abonată pentru restul vieţii.

Cărţi pentru femei creative” porneşte de la o idee simplă – o carte te poate inspira să modelezi anumite răspunsuri pe care le-ai aşteptat vreme îndelungată. Creativitatea alături de educaţie reprezintă motorul pentru dezvoltarea societăţii de aceea este absolut esenţial să investim în educaţie pentru a ne modela creativitatea în forme concrete cu scop şi înţeles.

Am înţeles că există anumite cărţi care te pot ajuta să potenţezi, per ansamblu, calitatea vieţii.

Cărţile au jucat întotdeauna poate cel mai important rol şi mi-au fost furnizat răspunsurile potrivite în faţa dilemelor existenţei.

O carte citită la momentul potrivit îţi poate aduce răspunsurile pe care le cauţi de ani.

O carte citită la momentul potrivit te poate ajuta să înţelegi mai multe şi să obţii mai mult de la tine şi de la ceilalţi.

O carte citită la momentul potrivit te poate ajuta să salvezi o afacere.

O carte citită la momentul potrivit te poate inspira să devii o variantă mai bună a ta, o femeie spirituală.

O carte citită la momentul potrivit îţi poate furniza piesa lipsă din şirul gândurilor.

O carte citită la momentul potrivit te poate inspira să înţelegi dinamica relaţiilor şi să treci de limita superficialului.

O carte citită la momentul potrivit te poate ajuta să renaşti din propria cenuşă.

O carte citită la momentul potrivit te ajută să priveşti viaţa ca pe un joc şi să înţelegi regulile sale.

Din experienţele mele de viaţă am înţeles că educaţia o pot proiecta la un nivel înalt ca fiind Intelectul (un magazin cu informaţii de tot felul) iar creativitatea este cea care adună şi transformă ceea ce educaţia a acumulat în formele sale concrete. Acesta reprezintă plusul de valoare oferit lumii.

Cărţi pentru femei creative” este un proiect destinat FEMEII care a înţeles că educaţia şi creativitatea sunt părţi esenţiale ale evoluţiei. Avem nevoie de o stimulare constantă în acest sens. Evoluţia noastră ca femei, asumarea rolurilor pe care le jucăm în societate şi a evoluţiei spiritului se vor reflecta întotdeauna în planul material prin CEEA CE FACI, EŞTI, SIMŢI, CONTRIBUI.

Raluca

 

 

Caravana Frumuseţe Dobrogeană şi Stefan-Iorga Isabela

Din seria femei creative care inspiră schimbări pozitive – Proiectul Frumuseţe Dobrogeană şi Ştefan-Iorga Isabela

Frumusete Dobrogeana blog

Ieri, 14 septembrie a fost lansat proiectul Frumuseţe Dobrogeană, proiect care are ca scop redefinirea şi construirea imaginii, a stimei şi a respectului de sine a femeii din mediul rural din România. Viaţa de la ţară, munca la câmp şi toate greutăţile femeii îşi lasă o  asupra imaginii acesteia. Se pierde conexiunea cu feminitatea, respectul şi stima de sine pentru că, de-a lungul vieţii la ţară, intervin alte priorităţi iar femeia renunţă la tot ceea ce o defineşte ca Femeie.

În general viaţa de familie, copiii şi activităţile casnice sunt lumile în care femeia se pierde pe ea însăşi. Nu mai există timpul dedicat individualităţii sale pentru că a fost învăţată să se dedice trup şi suflet cauzelor exterioare. Nici nu ştie dacă, de-a lungul vieţii a avut câteva momente de reflecţie dedicate nucleului său feminin. De cele mai multe ori acesta nu se întâmplă. Prin urmare se produce o degradare materială şi spirituală care se reflectă întotdeauna în mediul extern, în viaţa sa, în relaţiile cu ceilalţi şi cu ea însăşi.

Ca femei ne naştem şi creştem fără a cunoaşte esenţa feminităţii, acele caracteristici care ne fac să ne numim femei. Lipsa educaţiei, stima de sine scăzută şi lipsa de respect care se transmite din generaţie în generaţie ne menţine feminitatea într-o stare latentă. Femeia este contruită ca un întreg din interior şi exterior şi fiecare parte are rolul său important în această educaţie. Exteriorul va reflecta interiorul: gândurile, atitudinea şi credinţele.

Frumuseţe Dobrogeană este un proiect al Asociatiei Civicum Voluntaris, coordonat de Ştefan-Iorga Isabela – Marketing Manager care are ca scop posibilitatea de a oferi femeilor din mediul rural ocazia de a experimenta o latură a feminităţii, respectul faţă de propriul corp şi evidenţierea frumuseţii chipului. Astfel femeile din trei localităţi din judeţul Constanţa vor avea parte de tratament din partea unei echipe alcătuite din experţi în domeniul: nutriţiei, hair-style şi make-up.

Astfel, campania este structurată în două etape:

1. În perioada 14-21 septembrie 2015 va avea loc strângerea de fonduri din partea sponsorilor urmând ca între 18-20 septembrie să se organizeze „Colored Nails Week” in Maritimo. În cadrul acestui eveniment se vor realiza sesiuni de  “pictare a unghiilor”, contracost, suma finală urmând a fi utilizată în cadrul celei de-a doua etape a campaniei Caravana Frumuseţe Dobrogeană.

2. În perioada 28 septembrie – 12 octombrie 2015 Caravana Frumuseţe Dobrogeană va ajunge în cele trei sate din judeţul Constanţa, astfel: 28 septembrie la Bărăganu, 5 octombrie la Grădina şi 12 octombrie la Deleni. Beneficiarele acestui proiect vor primi din partea organizatorilor produse cosmetice şi de îngrijire corporală.

Mai jos este interviul pe care i l-am luat Isabelei, coordonatoarea proiectului Frumuseţe Dobrogeană.

1. Care sunt valorile tale şi cele mai importante principii după care îţi ghidezi activitatea/viaţa?
Iubirea pentru oameni şi pentru toată Creaţia, deminitatea, dreptatea, credinţa.
2. Ce te-a determinat să construieşti această comunitate?
Dacă vă referiţi la comunitatea Frumuseţea Dobrogeană, a apărut simultan cu ideea organizării unei campanii umanitare în beneficiul femeilor din mediul rural.

Ani de zile am dezvoltat proiecte în satele dobrogene şi am văzut familiile din mediul rural confruntându-se cu o viaţă grea, plină de lipsuri şi probleme, sărăcie, violenţă, deznădejde. Am văzut mame plângând, triste, îmbătrânite prematur de atâtea nevoi cărora nu le găsesc rezolvare, în care s-a stins parcă şi ideea de bucurie, de grijă pentru propria persoană, pentru sufletul şi corpul lor. Frumuseţea unei femei vine din inima ei, din modul în care gândeşte şi se comportă, din modul în care se prezintă în faţa oamenilor, prin comportament dar şi prin aspectul fizic îngrijit pe care îl are.

Comunitatea şi-a propus să ajungă la aceste femei care au nevoie de cineva să le reamintească faptul că sunt importante, sunt unice, sunt frumoase şi trebuie să aibă grijă nu numai de familie ci şi de ele. Rolul campaniei este să redea încrederea în sine femeilor astfel încât să poată găsi energia cu care să rezolve problemele cotidiene.
3. Care au fost persoanele care te-au inspirat şi în ce mod?
Fiecare om din viaţa mea care a putut prin puterea exemplului să mă înveţe ceva util pentru evoluţia personală, m-a inspirat. Admir oamenii creativi, perfecţionişti, oneşti, care îşi mobilizează resursele interioare şi îşi transpun gândurile în fapte. Şi care iubesc adevărul şi îl caută.
4. Care ar mai fi proiectele viitoare în care eşti implicată şi ce mesaje promovează acestea?
Asociatia Civicum Voluntaris, din care fac şi eu parte, va continua să dezvolte proiecte pentru mediul rural dar şi pentru municipiul Constanţa, în domeniile sănătate, educaţie, social, civism… Promovăm voluntariatul ca pe un mod de viaţă şi încercăm să mobilizăm cât mai mulţi oameni să găsească soluţii la problemele comunităţii. Avem mai multe proiecte în pregătire, toate pentru a ajuta oamenii în nevoie, dar prefer să vorbesc despre ele când sunt deja finalizate.
5. Care este faţa frumoasă a României şi care sunt avantajele de a fi roman?
România este frumoasă fiindcă mai are Oameni în ea. Cu suflet curat, buni, creativi, cu onoare, aşa cum erau primii daci. Şi pentru că am reuşit prin timp sa respectăm natura, să trăim în armonie cu ea. În schimb, natura ne-a protejat şi ne-a hrănit. Avantajele de a fi roman? Acelea de a trece prin multiple şi diverse experienţe de viaţă generate de o situaţie socială imprevizibilă, care ne-a obligat să gândim, să fim creativi şi să găsim soluţii pentru a supravieţui.
6. Cum poţi iniţia o schimbare fără să ai banii, mijloacele sau cunoştintele?
În primul rând trebuie să vrei şi să crezi că poţi face schimbarea. Apoi vei cauta mijloacele necesare şi îţi vei însuşi cunoştinţele de care ai nevoie. Voinţa şi determinarea sunt calităţi pe care trebuie să le ai ca să iniţiezi schimbarea şi să nu abandonezi atunci când apar greutăţi pe drum.

7. Ce te motiveaza să mergi mai departe chiar şi atunci când apar provocări (un exemplu de provocare şi cum l-ai depăşit).
Oamenii pentru care ai scris proiectul şi cărora le-ai facut o promisiune pe care trebuie să o respecţi. Iar când este vorba despre copii, privirea lor curată şi pură. Este ca un motor care îmi dă forţa să merg mai departe. Cum poţi să dezamăgeşti un copil? Poţi să întârzii puţin în respectarea promisiunii, dar nu se poate să uiţi de ea.

Întotodeauna apar situaţii neprevăzute când derulezi un proiect, organizezi un eveniment sau o campanie, care te pun în încurcătură şi te obligă să găseşti cea mai bună rezolvare posibilă. Iar provocarea cea mai mare este sa le explici beneficiarilor ca tu eşti responsabil faţă de finanţator în ceea ce priveşte modul în care ei folosesc bunurile primite, serviciile sau banii. Iar tu poţi monitoriza acest aspect, îi poţi atenţiona pe oameni când greşesc dar nu poţi să te amesteci în viaţa lor.
8. Care este ultimul proiect la care lucrezi şi ai vrea să se ştie mai multe despre el?
Un proiect micuţ pe care l-am implementat anul trecut a fost “Găini de ţară pentru un trai decent”. Bugetul a fost mic dar impactul mare. Două familii cu o situaţie materială precară au primit câte 100 de găini de ouă şi furaje. Din banii obţinuti zilnic din vânzarea oualelor, familiile şi-au îmbunătăţit clar viaţa iar copiii au mâncat mai bine, mai sănătos. Mi-aş dori ca acest proiect să crească fiindcă aduce cu adevarat o schimbare în viaţa familiilor fără posibilităţi din mediul rural.
9. Care crezi ca este motorul schimbării în România?
Gândirea.
10. Care este motto-ul tău?
Totul pentru Iubire, nimic fără Dumnezeu.

Numai bine,

Raluca

The Escapers – Gândesc! Mă joc! Experimentez!

BloGGirls 1

În viaţă caut experienţe şi oameni care mă inspire. Experienţele le trăiesc în momentul lui Acum iar de la oameni iau ceea ce consider că am nevoie. Nu te gândi la lucruri materiale. Nevoile mele sunt alcătuite din momente, cuvinte, sclipiri din privire. De oameni pasionaţi şi proiecte cu impact pozitiv în lumea din jurul meu. Întâlnesc uneori câte un moment, un gest, un cuvânt care se potriveşte puzzle-lului lumii mele interioare şi mă inspiră să mai fac un pas înainte.

Să vedem de unde a pornit reflecţia mea matinală.

Vineri, pe 28.08.2015 am participat cu fetele din comunitatea bloggerilor din Constanţa la un exerciţiu: gândim, ne jucăm, experimentăm apoi evadăm. Unde? La The Escapers.

De camera Da Vinci am aflat în timpul întâlnirii bloggerilor constănţeni şi mi-a plăcut cum sună. Am început să creez scenarii şi cadre centrate pe artă, circuite, mecanisme. Ce aş putea descoperi acolo?

The Escapers – am observat că scria simplu, pe gard. O căsuţă într-o zonă boemă a Constanţei, pe lângă Biserica Grecească, mai exact pe Str. Aristide Karazali, Nr. 9. Am învăţat o lecţie importantă până acum: Să ignor gardul şi aparenţa.

Eram nerăbdătoare să descopăr ceea ce se afla dincolo de gard. Uneori se poate ascunde leopardul dar de data aceasta s-a ascuns camera Da Vinci. În orice caz eram pregatită şi de leopard şi de Da Vinci. 🙂

Am ajuns prima la întâlnire şi m-am pierdut pentru câteva secunde în tabloul inspirat din realitate: o străduţă cu clădiri vechi care se contopea cu marea.

La un moment dat au ajuns şi fetele, colegele mele de echipă. Echipa BloGGirls. Adica: Maria Urban, Matei Adina, Cristina Joy şi Cami.

Am primit câteva instrucţiuni şi am pornit să gândim, să ne jucăm, să experimentăm.

Camera Da Vinci era exact cum mi-o imaginasem: tablouri, mobilă veche, muzică. Plutea un aer de mister dar ştiam că vom rezolva enigmele şi vom evada.

Şi asa a fost: dupa 56 de minute şi multe provocări rezolvate am evadat.

Experienţa de la The Escapers a fost o bucăţică din viaţă, aşa cum o văd eu că merita a fi trăită.

Lecţii:

1. În viaţă avem nevoie de minte, joc, mister şi experienţe pentru a construi un grad cât mai înalt al energiei existenţei, pozitive.

2. În viaţă avem nevoie de o echipă – de preferat cu valori şi principii asemănătoare.

3. În viaţă avem nevoie de curaj pentru a accepta provocări.

Multumesc fetelor şi The Escapers.

Numai bine,

Raluca