Contemplația, semaforul și natura

Share Button

Care este direcția? Spre ce mă îndrept, spre ceea ce mă îndrumă rațiunea sau ceea ce îmi spun cei din jur: nu este momentul potrivit pentru tine, nu îți poți alege calea ta. Stau și privesc foaia de hârtie și îmi las gândurile să pornească spre visare:

Ce am făcut eu azi ca să-mi fie bine? Iar mâine să-mi privesc în față stima mea de sine? 

Întotdeauna mă raportez la întrebarea aceasta.

Uneori recomand să privești în gol – permiți ca mintea, care este tot timpul pe repede înainte să-și ia o binemeritată pauză. Sens unic, sens giratoriu, sentimente și emoții care se intersectează, treceri de pietoni, Atenție! Cad pietre, intersecție cu semafoare pe intermitent –  acesta sunt gândurile care ne trec zilnic prin minte.

Privești într-un punct fix și atunci este bine, simți un gol și o eliberare deopotrivă. Contemplația naturii are un rol benefic asupra minții întrucât permiți rațiunii și mecanismelor gândirii să se oprească un timp.

Un element al naturii este ancoră și ajută să ne separăm pentru câteva secunde sau mai mult de material, rațional. Un copac, un nor, o frunză, un animal.

Suntem o reprezentare a naturii iar aceasta este elementul care se ascunde în fiecare celulă a corpului nostru. Permite-i să se manifeste și bucură-te!

Toate cele bune!

Raluca

Share Button

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *